Sfintele Pasti e cea mai mare sarbatoare crestin ortodoxa de la romani. E sarbatoarea Invierii Domnului, biruinta binelui asupra raului.

  Sfintele Pasti e cea mai mare sarbatoare crestin ortodoxa de la romani.

Postul Pastelui este cel mai lung si mai greu post de peste an, si a fost randuit de Biserica pentru cuviincioasa pregatire a catehumenilor de odi­nioara, care urmau sa primeasca botezul la Pasti si ca un mijloc de pre­gatire sufleteasca a credinciosilor pentru intampinarea cu vrednicie a Invierii Domnului. Postul Pastelui tine 40 zile, finalizandu-se prin "Saptamana intunecata" (cand a murit Domnul Isus Christos), urmand dupa Inviere Saptamana Luminata. In aceasta perioada nu se fac nunti, botezuri sau petreceri, si se mananca "de dulce" doar in zilele de "Dezlegare la peste" (biserica emite un calendar ortodox cu zilele de sarbatoare, dezlegari, si alte informatii crestin ortodoxe).

Spoveditul se face in Saptamana Mare, adica in ultima saptamana de dinainte de Inviere, cand cei care au tinut post se duc la biserica, asculta slujba, si se spovedesc la preot, spunandu-si pacatele in tainica destainuire (preotul nu are voie sa spuna nimanui sub nici un motiv spovedania crestinului) de peste an, pentru a fi iertat.

Impartasitul se face dupa ce crestinul s-a spovedit. Preotul da putin vin si putina anafura la crestini, reprezentand sangele si corpul Domnului.

In saptamana intunecate nu se consuma otet si urzici.

Vopsitul oualor : ouale se vopsesc in vopsea rosie in joia din ultima saptamana a postului, saptamana intunecata. Se vopsesc in aceasa zi, deoarece Isus a fost rastignit joi, iar vopseaua rosie reprezinta sangele varsat de el. Se ung cu ulei si se aseaza in cos. Dupa invierie, romanii ciocnesc oua, spunand "Christos a inviat" si celalalt:"Adevarat a inviat". Cine ramane cu oul intreg, ia oul celuilalt.



Pasca trebuie să fie împodobită la mijloc cu o cruce, iar pe margine cu o împletitură din aluat. Cand baga pasca la cuptor, femeile spun (dand cu lopata semnul crucii pe usa cuptorului):

Cruce-n casa,
Cruce-n piatra,
Dumnezeu cu noi la masa,
Maica Precista pe fereastra.

Deniile din Saptamana Mare se savarsesc in biserici incepand cu seara Floriilor, deci din duminica a sasea a postului, pana vineri seara, cand se canta si Prohodul Domnului.Deniile sunt slujbe care se tin dupa orele 18-19. Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii: atunci a fost rastignit Mantuitorul, si se oficiaza Denia Prohodului.In aceasta zi se scoate epitaful din biserica, si se baga inapoi reprezetand intoarcerea lui Isus in mormant.

Joia Mare se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joimarita.In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Acum se face ultima pomenire a mortilor din Postul Mare.Conform traditiei, in noaptea ce premerge Joia Mare sau in dimineata acestei zile se deschid mormintele si sufletele mortilor se intorc la casele lor.
Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale.
Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Pana de joia mare, femeile trebuiau sa termine de tors canepa. In Oltenia si acum se fac in zori, in curti si / sau la morminte focuri pentru morti din boz sau nuiele; se spune ca ele inchipuiesc focul pe care l-au facut slujitorii lui Caiafa in curtea arhiereasca, sa se incalzeasca la el, cand Iuda l-a vandut pe Hristos, sau focul unde a fost oprit Sfantul Petru, cand s-a lepadat de Hristos.
In unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat.

Vinerea din Saptamana Mare este numita Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra, Vinerea Seaca sau Vinerea Mare. Conform traditiei crestine, este, ziua in care Iisus a fost rastignit si a murit pe cruce pentru rascumpararea neamului omenesc de sub jugul pactului stramosesc. Din aceasta cauza Vinerea Mare este zi de post negru.

Saptamana luminata precede noptii de Inviere si se considera ca e saptamana in care Domnul inca mai e printre oameni, nu s-a ridicat la Cer. In saptamana luminata, pPreotii poarta haine preotesti albe si cu fir auriu/argintiu ca semn de bucurie al invierii Domnului. Oamenii se saluta cu "Hristos a inviat", celalalt raspunzand "Adevarat a inviat".

Dupa traditie, in familiile crestine se mananca in zilele de Pasti carne de miel. Mielul iL simbolizeaza pe Mantuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe Cruce ca un miel nevinovat.

In Noaptea de inviere crestinii merg la biserica sa ia "lumina": preotul va aprinde o lumanare si va da aceasta lumina la fiecare crestin venit. Cu lumânarea aprinsă de la Înviere ne întoarcem acasă după slujba de la miezul nopţii, pentru a aduce lumina si in casele noastre. Lumanarea de Inviere este simbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si al luminii lui Hristos asupra intunericului pacatului.

In mai multe zone ale tarii exista obiceiul ca a doua zi de Pasti, tinerii sa stropeasca fetele, iar acestea la randul lor sa le dea baietilor de baut si sa le ofere daruri. Se zice ca fetei care nu a fost udata, nu o sa ii mearga bine tot anul. In trecut, stropitul se facea cu apa de fantana; astazi este obiceiul ca fetele sa fie udate cu apa de colonie.

Tags:imagini de pasti, Datini pasti, obiceiuri de pasti, pastele ortodox, obiceiuri de paste la romani, traditii legate de Sarbatoarea Pascala, obiceiuri de pasti la romani, informatii despre sfintele pasti, informatii despre pastele la romani, informati despre traditile si obiceiurile romane, informatie despre sarbatorile sfintelor pasti, In ziua de Pasti, Pastele la ortodoxi crestini romani, Postul Pastilor, Paresimilor sau Patruzecimea, Pastile sarbatoarea luminii si a bucuriei, Patima si moartea lui Hristos, Duminica Floriilor, Deniile din Saptamana Patimilor